A trecut ceva vreme de cand practic stomatologia si prin mainile mele si prin clinica Dental Design Timisoara pe care o conduc au trecut cativa medici, unii au plecat asa cum au si venit, altii au ramas, si cu mandrie si bucurie lucrez alaturi de ei. Am avut zeci, poate chiar sute, de interviuri de angajare, unii medici cu experienta, altii proaspat absolventi de facultate. Ei bine, articolul acesta se cerea scris de mult si iata ca la ora 6:20 in dimineta acestei frumoase zile de primavara autentica, in ciripitul mierlelor cu un pahar de apa langa mine si cu laptopul si cu inima deschisa, am inceput sa il scriu. Si, o fac asa cum o fac de obicei (in scris, in articole, sau LIVE pe Facebook in emisiunile mele - pe care sper ca le urmariti), scriu direct, firesc si natural, incercand sa transmit cat mai simplu mesajul care doresc sa ajunga la voi. Uneori este vorba despre informarea pacientului cu privire la anumite manopere si proceduri medicale, iar alteori sunt informatii de interes general. Astazi ma voi adresa studentului la medicina si tanarului medic in special, si mai ales tanarului medic dentist. Se aplica la toate specializarile medicale, unde OAMENI isi pun viata in mainile tale. Asa ca intru direct in subiect:

1 - Inainte de facultate

Esti la liceu si poate habar nu ai ce vrei in viata, e primavara si fluturii iti zboara prin stomac, ai vise si dorinte arzatoare, nu ai rabdare si visezi, iubesti, suferi si crezi ca le stii pe toate. E firesc sa fie asa, si tot firesc este ca cineva sa te dirijeze spre alegerea facultatii pe care sa o urmezi. Din pacate, asta o fac fie prietenii, fie iluziile tale, fie parintii si, nici unii, nici altii, nu sunt pregatiti spre a fi indrumatori vocationali. Ei te dirijeaza prin prisma idealurilor lor. Tocmai de aceea cred ca ar fi benefic pentru parinti sa isi lase propriile vise deoparte si sa afle care sunt cele ale copiilor lor. Nu se pot rezolva neimplinirile personale prin alte fiinte, fie acelea proprii copii, iar ca parinte e minunat sa ajuti liceanul asta aerian si fragil sa isi faureasca propriul drum in viata, cu greselile si succesele lui, fara a-l forta sa urmeze un vis ce nu ii apartine, pentru ca sunt sanse infime sa se termine cu bine. Stiu ca e greu, dar e important sa fie asa.

Si pe mine, la randul meu, mama a fost cea care in mod special m-a indrumat spre stomatologie. Eu habar nu aveam ce voiam sa fac cu viata mea. Ce pot sa zic, am avut noroc, dar despre mine am mai scris. 🙂 Si daca nu era vocatia vietii mele sa fiu medic, nu as sta acum, la 6 dimineata, sa scriu articole. Da, am avut noroc si parintii potriviti la momentul si locul potrivit.

Sfatul meu pentru tine liceanule este sa vorbesti cu cativa medici dentisti care sa iti arate "for real" ce e stomatologia. Nu ceea ce vezi in filme e medicina si nici ceea ce iti descriu parintii si nici faptul ca iubita/ul din liceu da la medicina nu e determinant in a-ti dirija intreaga viata in functie de asta. Cauta un indrumator vocational cu experienta, poate un psihoterapeut care stie ce face, citeste carti si, suna poate ciudat, sa speram ca ai avut noroc si profesia pe care ai ales-o ti se va potrivi. Iar daca iti dai seama ca drumul pe care ai pornit nu e cel potrivit, cat mai curand renunta si du-te pe drumul tau, oricare ar fi acela. Nu uita ca ai viata oamenilor in mana ta si e o responsabilitate imensa, nu e o joaca pe care sa o tratezi cu superficialitate.

2 -  In timpul facultatii

Distractie, chefuri si, in sfarsit, libertate! Gata, avem 18-19 ani, lumea e a noastra, nimic nu ne mai sta in cale! Really?? Dragul meu, vrei sa fi medic, si asta nu e o joaca! Pune mana si cauta un cabinet cat mai bine dotat si un medic cat mai bun care sa te ia sub aripa lui. Insista, roaga-l, arata-i cat de determinat esti. Cand?  Cum cand? Din primul semestru de facultate, de cand te vezi pe lista cu "admis", de acum, de cand citesti articolul asta! Acesti sase ani vor zbura de parca nici nu au fost, iar cand termini facultatea te vei trezi la realitate, "in aer" si nu esti pilot de avioane ca sa fi in aer, vei avea o diploma de medic care nu va arata ca esti intr-adevar medic. Asa ca, urgent, baga-ti nasul intr-o clinica ce e dispusa sa investeasca in tine. Daca distractie cauti la facultate si cu totul altceva decat medicina, cauta cat inca mai ai timp o alta facultate la finalul careia viata oamenilor si sanatatea lor nu va depinde de tine.

Eu am facut ce face orice student, am facut sport, am iesit in oras, am fost la scoala de grafica si am pictat, am calatorit cu autostopul pe unde puteam si mergeam si la cursuri. Din nou pot spune ca am avut noroc sa am profesori pe care imi era drag sa merg la facultate sa ii ascult. Nu scriam nimic la cursuri, doar ii ascultam. Din pacate, experienta mea pe lucrul cu pacientul a fost mult prea mica, insa un an intreg dupa terminarea facultatii am stat langa medici cu multa experienta care "mi-au dat" tot ce puteau sa imi dea si m-au invatat tot ce puteau sa ma invete. Am avut profesori buni, si in scoala, si dupa.

Sfatul meu pentru tine studentule este sa fii student, sa iti traiesti viata de student atat cat poti pentru ca anii astia nu se vor mai intoarce niciodata, dar, nu uita ca vei fi medic si cu titlul asta vine mai mult decat un halat sau un stetoscop. Nu diploma aia te face medic, si nici turbina ce o tii in mana nu te face dentist, tu te faci, si anii astia conteaza. Intra in clinica stomatologica ce te-a primit, spala instrumente, pune materiale pe masa de lucru, fa si tu comenzi, ofera-te voluntar pentru orice, dar absolut orice este nevoie. Invata tot! Afla tot si pregateste-te! Crezi ca le stii pe toate? Habar nu ai de nimic, e o iluzie faptul ca stii si cu cat vei afla mai multe, iti vei da seama ce putin stii. La finalul acestor sase ani vei primi foaia aia, diploma, pune ceva in spatele ei. Nu pe tine, ci pune munca si experienta ta.

3 - Proaspat absolvent de facultate

Felicitari! Gata, acum chiar ca ai reusit! Vei avea bani si pacienti, pozitie sociala si esti cel mai tare din cati a vazut tara asta, poate chiar intreaga Europa! Pe bune, chiar crezi asta? Stai sa vezi! O sa afli foarte curand ca prietenii tai din club nu sunt pacientii ideali si o plomba facuta (gratis la prietenii tai) din cand in cand nu te ajuta prea mult. Pozele cu tine de pe facebook imbracat/a sumar nu iti aduc pacienti si nici videoclipurile cu tine la sala pompandu-ti muschii. Poate te-au ajutat parintii si ti-au facut cabinet, acum esti si om de afaceri, dar nu merge bine si incepi sa faci reduceri si te vinzi ieftin ca sa atragi pe cineva in cabinetul tau nou nout. Disperarea se simte, o simti pana in oase, stii si tu... Da, o stii si se tatueaza in tine cu fiecare promotie si reducere pe care o faci. O stii cand pui capul pe perna seara si nu poti sa o amutesti nici cu vin si nici nu altceva. Intri intr-un cerc vicios din care nu sti cum sa iesi. Postezi pe facebook, dar habar nu ai ce si cum sa o faci, nu intelegi nimic. Iei o firma de PR care sa te scoata de acolo? Iti platesti niste articole prin presa si cumperi publicitate pe panourile din oras? Dragul meu, asta nu e medicina! Well... ai dat cu capul de realitate. Stii proverbul ala: cum iti asterni, asa dormi - trebuia sa iti asterni din liceu si din facultate. Iar daca vii la mine acum la interviu sa te angajezi, slabe sanse...pentru ca pe tine citesc doar disperare, nu determinare. Si nu vad dragoste de meserie.

Ce am facut eu - am lucrat un an aproape pe gratis, am facut baza stomatologiei, nu am avut orgolii, am invatat si am facut orice a fost nevoie sa fac in cabinet. Am avut noroc ca s-a prins repede de mine. Tatal meu nu e stomatolog si nici mama, nu am avut prieteni dentisti si nu m-a ajutat nimeni. Parintii mi-au dat numele Fondrea dar ca sa fie "dr. Bogdan Fondrea" - medic stomatolog, am muncit si am citit si am studiat de mi-au sarit capacele. Apoi am venit in Timisoara unde m-am angajat, si apoi am luat un cabinet in chirie, si apoi un medic, si apoi un spatiu, si apoi alti medici, si apoi o clinica, si alti medici si tot asa... Un proces natural, facut in ani de zile, cu rabdare si pe o baza solida, dar facut si cu stres si munca, multa munca. Si acum sunt norocos sa fiu unde sunt, cu clinica pe care o conduc si cu atatia colegi extraordinari langa mine, dar munca nu s-a oprit si nu se va opri.

Sfatul meu pentru tine medicule este sa fii demn, sa nu te umilesti in reduceri si oferte promotionale pentru ca nu pretul ar trebui sa fie motivul pentru care un pacient iti calca pragul si adevarul este ca nimic valoros nu poate fi ieftin, sa nu mai stai sub umbrela tinuta de tatal tau garbovit de o viata intreaga de munca, sa renunti la masina aia scumpa pentru care nu ai bani de benzina si sa renunti sa iti plangi de mila. Asuma-ti responsabilitatea, dragul meu! E greu, dar fa-o! Fii demn, plateste pretul si munceste. Nu te mai uita la ce pot face pacientii pentru tine, uita-te la ce poti face tu pentru ei. Inceteaza sa ceri, ofera! Faci o plomba, fa-o atat de bine ca si cum viata ta depinde de asta. Faci o extractie, gandeste-te ca esti tu cel ce pierde acel dintre. Intelege-ti pacientul, PUNE-TE IN SLUJBA LUI si beneficiile vor veni. Insa retine ca nu pacientul este acolo "pentru tine", medicina nu e o afacere si nu asta trebuie sa fie scopul tau, este o vocatie in spatele careia sta multa munca si mult studiu, si un dram de noroc la momentul si la locul potrivit, asa cum a fost in cazul meu. Dar... la urma urmei, norocul ti-l faci si singur. 😉

Dr Bogdan Fondrea - www.dentaldesign.ro