Dintii si laptele

"Bea lapte, ca sa ai dinti albi si puternici!" - Mit sau realitate?

Fara prea multa introducere, sa intram direct in subiect si sa elucidam o data pentru totdeauna misterul asta!

Cinci beneficii ale laptelui:

Calciul din lapte poate ajuta la remineralizarea smaltului dentar.
Laptele (si mai ales iaurtul) contine bacterii ce intra in competitie cu bacteriile ce provoaca caria dentara sau parodontoza. Asta ar putea ajuta la o obtinerea unei incidente mai mici a cariilor si a bolilor parodontale.
Laptele poate scadea nivelul acizilor din gura ceea ce duce la o scadere a ratei de aparitie a cariilor, datorita continutului de calciu.
Proteina numita Caseina ce se gaseste in lapte formeaza pe suprafata dintilor un strat ce protejeaza smaltul dentar impotriva pierderii de calciu si fosfati.
Daca in urma unui accident un dinte cade, ceea ce se intampla uneori mai ales la copii, indicatia este sa fie luat dintele de pe jos (tinandu-l de coroana nu de radacina), clatit cu lapte si pus inapoi in alveola. Apoi mentinut acolo pana se ajunge la dentist. Daca nu se poate pune inapoi, dintele se va tine in lapte pana se ajunge la dentist.

Cinci dezavantaje ale laptelui:

In urma unor interventii chirurgicale, sau rani in cavitatea bucala, nu este recomandat consumul de lactate pentru cateva zile deoarece este un mediu de cultura prielnic pentru bacterii si poate duce la infectii.
Contine zaharuri ce in cantitati mari pot cauza carii.
In boala parodontala, gingivita si sangerari gingivale nu este recomandat, deoarece poate mentine boala sau o poate agrava.
Lasand dintele in lapte un timp indelungat (se observa la sugarii ce dorm cu sticla cu lapte in gura) bacteriile din gura produc modificari ale zaharurilor din lapte in acid ce erodeaza smaltul dentar (caria de biberon).
Ca urmare a sfatului dat de nutritionisti, consumul de lapte nu este indicat deoarece scade calciul din oase, asta afectand dintii si osul in care sunt implantate radacinile acestora.

Luand in considerare aceste aspecte, intrebarea fireasca apare: "Cum putem avea beneficiile laptelui fara sa avem parte de dezavantajele ce decurg din utilizarea lui?" In primul rand vedem ca in general beneficiile laptelui sunt prin actiunea directa asupra dintilor si dezavantajele constau in special in ingerarea lui.

Sa fie oare laptele in anumite conditii relativ bun pentru dinti dar foarte rau pentru organism?

Sunt sigur ca mai aveti ceva completari si astept cu drag comentariile voastre legate de avantajele si dezavantajele pe care le stiti despre acest subiect.

Bogdan Fondrea - www.dentaldesign.ro

De ce ii cad plombitele copilului meu?

Exista uneori situatii in care obturatiile pe dintii temporari nu tin ani de zile, asa cum ne-am dori. Parintii copiilor vin la medicul stomatolog cu intrebarea: “De ce ii cad plombele copilului meu?”. Raspunsul la aceasta intrebare este destul de complex si merita detaliat mai mult decat se poate in cabinetul stomatologic.

Astfel, motivul pentru care obturatiile facute pe dintii de lapte pot sa cada tin de factori generali, factori care tin de structura si particularitatile dintisorilor temporari si factori care depind de materialele de restaurare alese.

Factorii generali tin de obiceiurile alimentare si cele vicioase din viata de zi cu zi a copilului.

Alimentatia cariogena (dulciuri, sucuri, lapte si ceaiuri indulcite cu zahar) asociata cu neglijarea igienei dentare dupa fiecare masa produce acizi care provoaca demineralizarea smaltului.
Nefolosirea atei dentare (desi poate parea precoce), in special daca exista obturatii la contactele interdentare poate duce la formarea rapida a unei carii secundare sub obturatia existenta, scurtandu-i viata pe dintisor.
Igiena deficitara: lipsa totala sau partiala a periajului dentar, sau periaj incorect efectuat doar de copil
Respiratia orala (adica doar pe gura), mai ales noaptea, produce uscarea excesiva a cavitatii orale si afectarea dintilor
Obiceiurile vicioase de genul rontairea creioanelor, a jucariilor, a caramelelor sau bomboanelor tari sau folosirea scobitorii dentare pot duce la dizlocarea obturatiilor. Uneori aceste comportamente se manifesta la gradinita sau la scoala, parintii nefiind familiarizati cu obiceiurile vicioase ale copiilor lor.

Particularitatile structurale ale dintilor de lapte difera destul de mult de cele ale dentitiei permanente, iar in continuare le voi enumera pe cele care au semnificatie in contextul pierderii timpurii a plombitelor:

Dintii de lapte sunt cu mult mai mici in dimensiune decat cei permanenti, astfel incat atunci cand sunt afectati de carie, de multe ori plombele sunt mari in raport cu dintele.
Straturile de smalt si dentina sunt foarte subtiri, iar in plus, dintisorii se abrazeaza semnificativ si in ritm rapid deoarece rezistenta tesuturilor dure este scazuta.
Pulpa dentara (camera care contine nervul dentar) este mare in raport cu dimensiunea coroanei, iar canaliculele dentinare sunt largi, ceea ce inseamna ca atunci cand dintele este afectat de carie, bacteriile patrund spre nerv foarte rapid, provocand afectarea acestuia si durere dentara. Astfel, exista dinti pe care din start sacrificiul de tesuturi dure este mare si trebuie efectuat tratamentul de canal, la final dintele fiind foarte slabit si plombita rezultata este mai mare decat tesuturile sanatoase restante.
Prin suprafetele de contact la molari si la nivelul coletului la dintii frontali trece linia neonatala, specifica dentitiei temporare care delimiteaza gradul de mineralizare prenatala (mai buna) si postnatala (mai proasta). Astfel, acelasi dintisor prezinta zone mai puternice si zone mai slabite din punct de vedere al structurii si rezistentei la carie.
Suprafetele de contact dintre dinti (in special in zona molarilor) sunt mari si plate, ceea ce inseamna ca impactul alimentar este crescut. Din acest motiv, aparitia cariei la acest nivel este foarte des intalnita. In plus, daca exista o obturatie care este profunda, subgingivala, iar zona nu este igienizata corespunzator cu firul interdentar, apare caria secundara care de multe ori este observata dupa ce se fractureaza sau se desprinde in prealabil obturatia.

Factori care tin de materialele de restaurare utilizate. Din pacate, nu exista pana in ziua de azi un material de restaurare ideal, toate avand avantaje si dezavantaje. Le voi exemplifica pe cele utilizate la ora actuala pentru restaurarea dintilor de lapte:

Cimenturile ionomer de sticla sunt des utilizate deoarece adera prin reactie chimica la tesuturile dentare, sunt autoplimerizabile, elibereaza continuu fluor (pentru prevenirea cariei secundare) si pot fi utilizate in mediu umed (atunci cand dintele nu poate fi izolat cu diga).
Cimenturile ionomer de sticla modificate cu rasini sunt o varianta imbunatatita a celei de mai sus prin faptul ca au o rezistenta mai mare, sunt mai usor de manipulat, sunt fotopolimerizabile si astfel intarirea materialului are loc in cateva secunde, protejeaza pulpa dentara si sunt mai estetice.
Rasinile diacrilice compozite reprezinta materialul de electie pentru obturarea dintilor definitivi si pot fi utilizate pe dintii temporari dar numai sub izolare cu diga si doar in cazurile care recomanda aceasta alegere. In acest sens, trebuie sa specific faptul ca rasinile compozite au o retentie micromecanica la dinte si necesita astfel o demineralizare prealabila cu acid ortofosforic, aplicarea unui adeziv si apoi a straturilor de compozit fotopolimerizabil. Dintii temporari sunt acoperiti la suprafata de un strat aprismatic de smalt, ceea ce face retentivitatea materialului la dinte scazuta. De aceea, timpul de demineralizare pe dintii temporari trebuie dublat sau triplat pentru a obtine rezultatul dorit. Prezenta prelungita a acidului pe structurile dentare subtiri poate afecta pulpa dentara si provoca pulpite si necroze pulpare.

De ce cad plombele de pe dintisorii de lapte? Dupa cum se observa, raspunsul nu este unul singur si nicidecum universal. Fiecare caz este diferit, fiecare copilas este diferit si nu exista doi dinti la fel. Ceea ce putem face noi ca medici, este sa alegem tratamentul adecvat pentru situatia data si sa informam parintele asupra existentei unor factori care nu pot fi controlati in clinica stomatologica. Ceea ce putem face ca parinti, este sa ne informam si sa intelegem ca exista multe diferente intre dentitia temporara si cea definitiva, ca tratamentele stomatologice pe dintii de lapte nu pot fi considerate definitive, dar ca acestia merita tratati pentru sanatatea si confortul copilasului.

Dental Design - www.dentaldesign.ro

Si dintii de lapte trebuie ingrijiti!

Da, este adevarat ca vor cadea intr-o buna zi, dar primii dintisori joaca un rol important pentru masticatie, vorbit si echilibrul maxilarului. Astfel, exista motive numeroase pentru o supraveghere atenta a acestora.

Dintii de lapte au un rol important si in vorbire, in masticatie, iar sanatatea lor asigura o dezvoltare corecta a maxilarelor si a dintilor permanenti. Aceasta dantura de lapte se pastreaza până la varsta de 6-7 ani cand erup primele masele definitive. In mod normal, eruptia dintilor de lapte incepe la șase luni și se termină în jurul vârstei de trei ani. Dezvoltarea și apariția dinților diferă de la un copil la altul, astfel ca exista variatii normale ale succesiunii eruptiei dintilor de lapte determinate de mai multi factori.

Pentru o dezvoltare sanatoasa si o formare corecta a dintilor, cereti specialistilor informatii si nu contati pe faptul ca dintii de lapte se schimba si nu necesita ingrijire speciala, pentru ca neglijarea acestor dintisori va cauza neplaceri cu dentitia permanenta. Sanatatea dintilor permanenti este conditionata de integritatea dintilor de lapte. Dintii de lapte, ca si ceilalti, au radacini si nervi, sunt vii si sensibili la infectii. Aceasta infectie risca sa contamineze si mugurii dintilor alaturati provocand chiar abcese. Este deci foarte important sa ne ocupam imediat de dintii de lapte cariati. Si, ca o metoda de prevenire, e bine sa evitam zaharul in exces. De asemenea, e recomandat de specialisti sa avem grija sa nu lasam bebelusul sa adoarma sistematic cu biberonul de lapte sau ceai indulcit in gura. Bineinteles ca si dintii temporari necesita sa fie periati. Periajul se incepe de la aparitia primului dinte pe arcada. Copilul se obisnuieste treptat cu igienizarea, intai ca o joaca sau pur si simplu imitandu-i pe parinti. De altfel, cariile evolueaza mult mai repede la copii decat la adulti, in consecinta, aratati chiar si cel mai micut punct negru pe care im observati pe dinti stomatologului: cu cat mai devreme este descoperita si cu cat mai repede este tratata o carie, cu atat este mai putin neplacut pentru bebelus. Daca dintele de lapte nu este tratat la timp, va trebui sa fie extras si, in acest caz, dintele definitiv ar putea sa iasa stramb.

Este cel mai bine sa supravegheati copilul pana la varsta de sase ani cand se spala pe dinti, urmand aceste reguli:
• Utilizati o pasta de dinti pentru copii, recomandata de medicul dentist, intr-o cantitate cat un bob de mazare. Supravegheati copilul sa nu inghita pasta de dinti.
• Utilizati o periuta speciala pentru copii, cu peri moi si periati intai suprafetele interioare ale tuturor dintilor, pentru ca acolo se acumuleaza in principal placa bacteriana. Inclinati periuta pe linia gingiei. Periati usor inainte si inapoi.
• Curatati suprafetele exterioare ale tuturor dintilor. Inclinati periuta pe linia gingiei. Periati usor dinspre gingie spre dinte.
• Asezati periuta astfel incat perii sa fie perpendiculari pe suprafata ocluzala a molarilor. Periati usor inainte si inapoi.

www.dentaldesign.ro

Puteti citi mai multe AICI

Educatia medicala in Romania - "Totul despre dintisorii mei"

Imi amintesc practica pe care am facut-o in clinicile stomatologice din Germania si faptul ca am vazut acolo pacienti disciplinati, educati, responsabili, ce stiau ca la 6 luni trebuie sa isi faca o consultatie si o igienizare, si asta de la gradinita, de la scoala primara. Erau pacienti, care nu aveau carii! In Romania rata de incidenta a cariei este extrem de mare. Vin pacientii romani, platesc sume mari de bani sa isi refaca dantura si apoi.... uita ca la 6 luni trebuie verificari si intretineri, ca la masina, cand se schimba uleiul... 🙂 Si, apoi se plang ca nu au bani. Hmmm.... Probabil nu poti sa inveti un caine batran trucuri noi. Eu inca mai cred ca se poate, si ma bucura sa va prezint statistica ultimelor luni, 27% pacienti ce respecta termenul de recall profilactic. Nu pare mult, dar am inceput acum 3 ani de la 0%. Sper ca in urmatorii trei ani sa ajungem la peste 50%.

Asa ca, dupa aceasta introducere, pot sa va spun ca ma bucura si sunt mandru de actiunea colegilor mei de la Dental Design Timisoara ce au pregatit foarte bine o actiune (si urmeaza o alta) la Colegiul National Banatean Timisoara, unde au incercat (si au reusit) sa capteze atentia micutilor din clasele I-a si sa ii sensibilizeze cu privire la importanta profilaxiei stomatologice. Cred ca este datoria noastra sa ii invatam pe cei mici cat de important este sa previ si sa ii asistam pentru ca peste 30, 40 ani acesi copii de astazi, sa fie atunci, fara carii!

Felicitari colegilor mei pentru actiunea deosebita pe care au pregatit-o si realizat-o!

Dr. Bogdan Fondrea - www.dentaldesign.ro

Dentist la 5 ani

In general aproape toata lumea stie ca la varsta de 6 ani erupe primul dinte permanent, adica molarul "de 6 ani". Acesta a fost si cazul meu. Imi amintesc foarte bine primele extractii pe care le-am facut, si ce pacient mai bun imi puteam dori, decat eu insumi? Imi legam dintii de clanta usii cu un fir de ata, dar imi era frica sa trantesc usa, asa ca ii miscam cu mana tot mai mult pana cand cedau intr-un final si ii scoteam. Am incercat si cu metoda clestelui odata dar nu am reusit. Zana maseluta nu ma impresiona si nu imi doream sa vina dar nici nu aruncam dintii peste sura. Preferam sa ii tin. In poza de mai jos se vad cei ce au scapat din mainile zanei maseluta.

Dupa mine, a urmat primul meu pacient, din nou o extractie, la sfarsitul clasei I-a, in tren spre tabara de la Sulina. Era colegul meu de clasa care insista sa tina geamul deschis in compartiment, lucru cu care nu am reusit sa fiu de acord. In concluzie am hotarat sa il ajut sa ia o decizie favorabila mie... Aurelian il cheama si nu mai stiu nimic de el, cred ca i-a crescut alt dinte, dar nu pot fi foarte sigur de asta. Nazdravani mai eram! Din pacate in timpul extractiei i-am spart si buza si m-a parat tovarasei invatatoare, care m-a tinut langa ea tot restul drumului. La Sulina am castigat premiul I la concursul de castele de nisip si am gasit o scoica pe care am tinut-o in camera pana a inceput sa miroasa. Din pacate nu am desoperit nici o perla. Aurelian nu a vorbit cu mine pe toata durata taberei.

Bogdan Fondrea - www.dentaldesign.ro