De ce ii cad plombitele copilului meu?

Exista uneori situatii in care obturatiile pe dintii temporari nu tin ani de zile, asa cum ne-am dori. Parintii copiilor vin la medicul stomatolog cu intrebarea: “De ce ii cad plombele copilului meu?”. Raspunsul la aceasta intrebare este destul de complex si merita detaliat mai mult decat se poate in cabinetul stomatologic.

Astfel, motivul pentru care obturatiile facute pe dintii de lapte pot sa cada tin de factori generali, factori care tin de structura si particularitatile dintisorilor temporari si factori care depind de materialele de restaurare alese.

Factorii generali tin de obiceiurile alimentare si cele vicioase din viata de zi cu zi a copilului.

• Alimentatia cariogena (dulciuri, sucuri, lapte si ceaiuri indulcite cu zahar) asociata cu neglijarea igienei dentare dupa fiecare masa produce acizi care provoaca demineralizarea smaltului.
• Nefolosirea atei dentare (desi poate parea precoce), in special daca exista obturatii la contactele interdentare poate duce la formarea rapida a unei carii secundare sub obturatia existenta, scurtandu-i viata pe dintisor.
• Igiena deficitara: lipsa totala sau partiala a periajului dentar, sau periaj incorect efectuat doar de copil
• Respiratia orala (adica doar pe gura), mai ales noaptea, produce uscarea excesiva a cavitatii orale si afectarea dintilor
• Obiceiurile vicioase de genul rontairea creioanelor, a jucariilor, a caramelelor sau bomboanelor tari sau folosirea scobitorii dentare pot duce la dizlocarea obturatiilor. Uneori aceste comportamente se manifesta la gradinita sau la scoala, parintii nefiind familiarizati cu obiceiurile vicioase ale copiilor lor.

Particularitatile structurale ale dintilor de lapte difera destul de mult de cele ale dentitiei permanente, iar in continuare le voi enumera pe cele care au semnificatie in contextul pierderii timpurii a plombitelor:

• Dintii de lapte sunt cu mult mai mici in dimensiune decat cei permanenti, astfel incat atunci cand sunt afectati de carie, de multe ori plombele sunt mari in raport cu dintele.
• Straturile de smalt si dentina sunt foarte subtiri, iar in plus, dintisorii se abrazeaza semnificativ si in ritm rapid deoarece rezistenta tesuturilor dure este scazuta.
• Pulpa dentara (camera care contine nervul dentar) este mare in raport cu dimensiunea coroanei, iar canaliculele dentinare sunt largi, ceea ce inseamna ca atunci cand dintele este afectat de carie, bacteriile patrund spre nerv foarte rapid, provocand afectarea acestuia si durere dentara. Astfel, exista dinti pe care din start sacrificiul de tesuturi dure este mare si trebuie efectuat tratamentul de canal, la final dintele fiind foarte slabit si plombita rezultata este mai mare decat tesuturile sanatoase restante.
• Prin suprafetele de contact la molari si la nivelul coletului la dintii frontali trece linia neonatala, specifica dentitiei temporare care delimiteaza gradul de mineralizare prenatala (mai buna) si postnatala (mai proasta). Astfel, acelasi dintisor prezinta zone mai puternice si zone mai slabite din punct de vedere al structurii si rezistentei la carie.
• Suprafetele de contact dintre dinti (in special in zona molarilor) sunt mari si plate, ceea ce inseamna ca impactul alimentar este crescut. Din acest motiv, aparitia cariei la acest nivel este foarte des intalnita. In plus, daca exista o obturatie care este profunda, subgingivala, iar zona nu este igienizata corespunzator cu firul interdentar, apare caria secundara care de multe ori este observata dupa ce se fractureaza sau se desprinde in prealabil obturatia.

Factori care tin de materialele de restaurare utilizate. Din pacate, nu exista pana in ziua de azi un material de restaurare ideal, toate avand avantaje si dezavantaje. Le voi exemplifica pe cele utilizate la ora actuala pentru restaurarea dintilor de lapte:

• Cimenturile ionomer de sticla sunt des utilizate deoarece adera prin reactie chimica la tesuturile dentare, sunt autoplimerizabile, elibereaza continuu fluor (pentru prevenirea cariei secundare) si pot fi utilizate in mediu umed (atunci cand dintele nu poate fi izolat cu diga).
• Cimenturile ionomer de sticla modificate cu rasini sunt o varianta imbunatatita a celei de mai sus prin faptul ca au o rezistenta mai mare, sunt mai usor de manipulat, sunt fotopolimerizabile si astfel intarirea materialului are loc in cateva secunde, protejeaza pulpa dentara si sunt mai estetice.
• Rasinile diacrilice compozite reprezinta materialul de electie pentru obturarea dintilor definitivi si pot fi utilizate pe dintii temporari dar numai sub izolare cu diga si doar in cazurile care recomanda aceasta alegere. In acest sens, trebuie sa specific faptul ca rasinile compozite au o retentie micromecanica la dinte si necesita astfel o demineralizare prealabila cu acid ortofosforic, aplicarea unui adeziv si apoi a straturilor de compozit fotopolimerizabil. Dintii temporari sunt acoperiti la suprafata de un strat aprismatic de smalt, ceea ce face retentivitatea materialului la dinte scazuta. De aceea, timpul de demineralizare pe dintii temporari trebuie dublat sau triplat pentru a obtine rezultatul dorit. Prezenta prelungita a acidului pe structurile dentare subtiri poate afecta pulpa dentara si provoca pulpite si necroze pulpare.

De ce cad plombele de pe dintisorii de lapte? Dupa cum se observa, raspunsul nu este unul singur si nicidecum universal. Fiecare caz este diferit, fiecare copilas este diferit si nu exista doi dinti la fel. Ceea ce putem face noi ca medici, este sa alegem tratamentul adecvat pentru situatia data si sa informam parintele asupra existentei unor factori care nu pot fi controlati in clinica stomatologica. Ceea ce putem face ca parinti, este sa ne informam si sa intelegem ca exista multe diferente intre dentitia temporara si cea definitiva, ca tratamentele stomatologice pe dintii de lapte nu pot fi considerate definitive, dar ca acestia merita tratati pentru sanatatea si confortul copilasului.

Dental Design  - www.dentaldesign.ro